SOCRATE SI TESTUL CELOR TREI

In Grecia antica, Socrate (469-399 i. Hr.) era foarte mult laudat pentru intelepciunea lui. Intr-o zi, marele filozof s-a intalnit intamplator cu un cunoscut care i-a spus:

“Socrate, stii ce-am auzit tocmai acum despre unul din studentii tai?”

“Stai o clipa”, replica Socrate. “Inainte sa-mi spui, as vrea sa treci printr-un mic test, numit Testul celor trei.”

“Trei?”

“Asa este”, a continuat Socrate. “Inainte sa-mi vorbesti despre studentul meu, sa stam si sa testam ce ai de gand sa-mi spui. Primul test este cel al adevarului. Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?”

“Nu,” spuse omul. “De fapt doar am auzit despre el.”

“In regula”, zise Socrate. “Asadar, in realitate, tu nu stii daca este adevarat sau nu.

Acum, sa incercam testul al doilea, cel al binelui. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?”

“Nu, dimpotriva…”

“Deci”, a continuat Socrate, “vrei sa-mi spui ceva rau despre el, cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat?”

Omul a dat din umeri, putin stanjenit. Socrate a continuat.

“Totusi, mai poti trece testul, pentru ca exista a treia proba – filtrul folosintei. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu imi este de folos?”

“Nu, nu chiar…”

“Ei bine”, a conchis Socrate, “daca ceea ce vrei sa-mi spui nu stii daca e adevarat, nici de bine, nici macar de folos, atunci de ce sa-mi spui?”

Socrate a fost primul ganditor care a luat ca obiect al meditatiei sale fiinta umana. Incepand cu Socrate, omul devine in mod exclusiv o problema pentru el insusi. “Persoana ta este sufletul tau” spunea Socrate. Iata si cateva citate a lui Socrate:

Ştiu că nu ştiu nimic, şi nici măcar asta nu ştiu.

Cunoaşte-te pe tine însuţi.

Invidia este ulcerul sufletului.

Sfatul meu este să te căsătoreşti. Dacă vei avea o nevastă bună, vei fi fericit; dacă nu, vei deveni filosof.

Cine vrea să mişte lumea trebuie mai întâi să se mişte el însuşi.

Adevărata înţelepciune înseamnă să-ţi recunoşti propria ignoranţă.

Ştiu că nu ştiu nimic, dar ştiu că pot şti mai mult decât ştiu.

Suprema înţelepciune este a distinge binele de rău.

Ştiu ce e binele, dar săvârşesc adesea răul.